Gestionarea riscului în forex

Gândește-te la pierderi înainte de profituri.

Înainte să întrebi „Cât pot câștiga?”, întreabă „Cât îmi permit să pierd dacă această tranzacție merge prost?”.

Începe cu un plan pentru pierdere, apoi alege mărimea tranzacției. Ordinul stop-loss și mărimea poziției funcționează împreună: unul stabilește declanșatorul ieșirii planificate, cealaltă influențează suma expusă riscului.

Ce poate și ce nu poate face un stop loss

Un ordin stop-loss standard (SL) este un instrument de control al riscului. Îi cere brokerului să închidă o poziție când piața atinge un nivel de preț nefavorabil specificat. Planificarea ieșirii poate ajuta la evitarea menținerii deschise a unei tranzacții în pierdere fără o limită avută în vedere.

Nu este un plafon garantat al pierderii. La un stop standard, prețul de declanșare nu este un preț de executare garantat. Gapurile, mișcările bruște sau lichiditatea limitată pot duce la o executare mai nefavorabilă și o pierdere mai mare decât cea planificată. Poate apărea slippage. Verifică modul în care brokerul declanșează și execută ordinul.

Planifică pierderea înainte de a alege numărul de loturi

Riscul pe tranzacție este partea din capitalul de tranzacționare pe care intenționezi să o expui riscului, exprimată ca sumă sau procent. Nu este același lucru cu marja necesară pentru deschiderea poziției.

Ca exemplu, consideră un sold al contului de 10.000 USD, fără poziții deschise. Un buget de risc ipotetic de 1% este de 100 USD. Aceasta este o sumă planificată, nu o pierdere maximă garantată. Procentul de 1% este un exemplu, nu o recomandare sau un nivel sigur pentru toată lumea.

Distanța până la stop, valoarea fiecărei mișcări de preț și mărimea poziției determină pierderea planificată din variația prețului. Include costurile tranzacționării în bugetul de risc; slippage-ul poate totuși împinge pierderea efectivă peste acesta. Alegerea mai întâi a numărului de loturi poate expune mai mulți bani decât intenționezi.

Riscul de ruină: privește dincolo de următoarea tranzacție

Riscul de ruină întreabă: într-un model definit, cât de probabil este ca tranzacționarea repetată să reducă capitalul până la un prag de eșec stabilit? Pragul poate fi zero sau o sumă sub care modelul presupune oprirea tranzacționării.

Nauzer J. Balsara a analizat riscul de ruină în cartea sa din 1992, Money Management Strategies for Futures Traders. Lecția utilă este să analizezi pierderile pe o serie de tranzacții, nu doar un singur rezultat.

Trei date importante sunt:

• Rata de câștig: proporția tranzacțiilor care se încheie cu profit.
• Raportul câștig/pierdere: profitul mediu al tranzacțiilor câștigătoare împărțit la valoarea pierderii medii a tranzacțiilor pierzătoare. Tratează costurile consecvent. Acesta diferă de raportul recompensă/risc planificat înaintea unei tranzacții; o țintă de profit nu este un câștig mediu realizat.
• Riscul pe tranzacție: cât capital este expus fiecărei pierderi planificate.

Nu există un „procent Balsara” universal. Calculul depinde de pragul de eșec, numărul tranzacțiilor, regula de dimensionare și ipotezele privind rezultatele. Estimările bazate pe rate de câștig, câștiguri medii și pierderi medii din trecut sunt incerte și pot să nu reflecte rezultatele viitoare. Riscul în sumă fixă și cel ca procent fix din capitalul rămas sunt modele diferite. Rezultatele reale pot să nu respecte ipotezele niciunuia dintre modele, așadar o probabilitate calculată nu este o predicție a rezultatelor tale viitoare.

Supraviețuirea vine înaintea creșterii.

Pierderile fac parte din tranzacționare; gestionarea riscului nu le elimină. Chiar și o strategie care câștigă relativ frecvent poate pierde capital substanțial când pierderile sunt prea mari. Pierderile repetate, prea mari, pot apropia contul de pragul de eșec.

Scopul nu este să câștigi fiecare tranzacție. Este să împiedici o tranzacție pierzătoare să consume mai mult capital decât intenționezi, recunoscând totodată că executarea poate depăși planul. Păstrarea capitalului nu garantează profituri viitoare.

Află mai multe: Cum funcționează ordinele stop, stop-limit și trailing stop (SEC; exemple din piața acțiunilor).